O virtute cardinală care-nnobilează firea Este azi, ca-ntotdeauna, harul cel numit slujirea. Dacă-n univers e pace printre frumuseţi pioase, Asta i se datorează şi slujirii virtuoase.
Dumnezeu a pus în toate entităţile create O sudură ce-i perfectă între har şi libertate; Harul pe noi toţi ne leagă şi ne ţine în fiinţă, Libertatea e acceptul de-a rămâne în credinţă.
Nu există fericire într-o viaţă egoistă, Ci-n slujirea reciprocă darurile coexistă. Dacă unul s-ar exclude, ar pieri şi armonia Åži atunci subit s-ar stinge, netrăită, bucuria. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ucenicul este-o mostră a slujirii devotate, Dacă face lucruri bune cu-ale sale mâini curate. Robu-i gata la poruncă şi tot timpul el slujeşte, Iar la urmă doar Stăpânul pe deplin îl răsplăteşte.
Recenzii
Nu există recenzii până acum.