Poiana cu galaxii

Să slujeşti casa Domnului protestând, înfruntând în vreun fel astfel de Mesaje?! Dar dacă o astfel de slujbă apare la urmă doar ca o inoportună insolenţă, deranjându-i inutil pe cei ce se simt bine atunci când ar trebui să se simtă rău?!

Da, e vremea duhului Laodiceii! Ca notă generală, pretutindeni, dragostea, vegherea, clarviziunea, discernământul, fidelitatea – s-au mai estompat. Dacă n-ar fi aşa, m-aş ruga Domnului să mă refugieze în alt loc! Dar… „şi-Mi veţi fi martori!”

Åži totuşi există chiar şi acum, pentru cei ce plâng, un loc sigur de mângăiere: în Sfânta Sfintelor! În slujirea nu a casei Domnului, a poporului Său – ci a Domnului Însuşi! Să ne păstrăm deci Dragostea şi Direcţia! Domnul are trebuinţă! Să-i dăm neîncetat Dragoste! A-L iubi pe Dumnezeu, a te rezema de El -  e acum cea mai adâncă slujbă! El ne oferă o Surpriză: „Există în Sardes, totuşi, câţiva oameni care nu şi-au mânjit hainele!”… Să-i găsim, să umblăm împreună cu ei, îmbrăcaţi în alb!