Dragostea si roadele ei

Cartea reprezinta un comentariu asupra capitolului 13 din 1 Corinteni.

Se vorbeste mult despre dragoste, si in mesaje carnea este indemnata constant sa iubeasca, sa iubeasca, sa iubeasca. Ca rezultat avem o revarsare de umanism peste cluburi de ajutor social. Daca vom indrazni sa ne asezam sa-l ascultam pe Jonathan Edwards, vom descoperi natura dragostei pe care suntem chemati sa o manifestam (divina nu umana) si nevoia mare de a fi botezati in dragostea lui Dumnezeu si de a ramane in dragostea ea.
Va garantam ca nu va fi o lectura confortabila, dar poate fi una profitabila pentru vesnicie. Si de ce sa citim ceva care sa ne gadile urechile? Un pas, o suflare ne desparte de eternitate. Sa fim intelepti si sa ascultam invatatura sanatoasa, invatatura care duce la evlavie.

Subiectul acestor prelegeri este in mod special practic si important. DRAGOSTEA este prima manifestare a unui suflet innoit in raport cu Dumnezeu – \"Noi Il iubim pentru ca El ne-a iubit intai\". Ea e evidenta sigura a lucrarii mantuitoare a harului in suflet – \"Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea\". Ea sta tocmai la baza caracterului crestin: noi avem \"radacina si temelia pusa in dragoste\". Ea e calea pe care se gasesc toti adevaratii copii ai lui Dumnezeu: ei \"umbla in dragoste\" – care e legatura unirii lor reciproce; inimile lor sunt \"unite in dragoste\" – aceasta e protectia lor in razboiul spiritual; ei trebuie sa imbrace \"platosa dragostei\" – plinatatea si desavarsirea caracterului lor crestin; ei sunt \"facuti desavarsiti in dragoste\" – duhul prin care pot implini toate cerintele divine, caci \"dragostea este implinirea Legii\"; prin ea vor deveni asemenea Tatalui lor din ceruri si vrednici de a sta in prezenta Sa, caci \"Dumnezeu este dragoste\", iar Cerul este o lume a IUBIRII.

In ce priveste caracterul prelegerilor, e suficient sa spunem, intr-un cuvant, ca sunt marcate in intregime de acea gandire puternica si clara, de acele perspective largi si comprehensive cu privire la adevar, de acea cunoastere in profunzime a naturii omenesti si de acea cunoastere marcata de acuratete si familiaritate a Scripturilor, care caracterizeaza lucrarile distinsului lor autor. Noi credem ca ele vor sta candva alaturi de bine-cunoscutele sale lucrari despre \"Libertatea vointei\", despre \"Emotiile religioase\" si \"Istoria rascumpararii\", si ca vor fi la fel de pretuite pentru natura lor practica, cum a fost prima pentru aspectul ei metafizic, a doua pentru cel experiential, sau a treia pentru cel istoric. Despre aceste prelegeri, ca despre intreaga sa opera, se poate spune, asa cum i-a spus Johnson lui Boswell, cand a fost intrebat de cel de pe urma: \"Ce lucrari de ale lui Baxter ar trebui sa citesc?\" – \"Citeste-le pe toate, caci toate sunt excelente\".