Dilemele fidelitatii – conditionari culturale si teologice in traducerea Bibliei

Dilemele fidelitatii - Conditionari culturale si teologice in traducerea Bibliei este o analiza a traditiei biblice romanesti (circa 40 de editii ale Noului Testament) din perspectiva unor termeni sau sintagme (unsprezece la numar) care de regula sunt subiect de controversa intre confesiunile crestine.

Analiza versiunilor Noului Testament sub raport doctrinar este importanta fiindca adesea traducatorii Bibliei, indiferent de spatiul teologic caruia ii apartin, sunt predispusi sa introduca in textul tradus o terminologie care sprijina sau favorizeaza propriile dogme. Astfel, versete neimportante in sustinerea unei dogme devin argumente care o intaresc. Din acest motiv, istoria gandirii crestine se afla in stransa legatura cu interpretarea si traducerea textelor biblice.

Demersul de fata pleaca de la premisa ca fiecare cercetator al Scripturii se apropie de textul Scripturii cu o grila de interpretare prealabila. Aceasta grila sau lentila hermeneutica il predispune pe cercetator catre o anumita interpretare si, deci, catre o anumita traducere. Deoarece grila de interpretare ajunge sa functioneze ca un veritabil pat procustian, cercetatorul Scripturii are datoria de a-si examina propriile presupozitii, interactionand permanent cu opiniile exprimate de cercetatori care nu-i impartasesc grila hermeneutica.

Interesul pentru istoria traducerii Bibliei in limba romana, pentru dificultatile de care s-au lovit traducatorii si pentru identificarea unor posibile solutii ne-a determinat sa ne angajam in acest demers migalos, de studiere a traditiei biblice romanesti. Lipsa unor studii similare a contribuit, in egala masura, la dorinta de a desteleni un teren nou de studiu interdisciplinar, care sa faca posibile alte viitoare studii similare. Dincolo de schitarea unui istoric al traditiei biblice romanesti, principalul obiectiv al lucrarii de fata este sa atraga atentia asupra necesitatii de a studia traducerile Noului Testament sub raportul teologiei pe care o exprima. Orice traducere a Bibliei are un profil teologic care poate fi conturat relativ simplu prin analizarea unor texte care de regula fac obiectul disputelor doctrinare interconfesionale. Stabilirea catorva puncte de reper cu ajutorul carora se poate contura profilul teologic al unei traduceri biblice.

Cercetarea de fata porneste de la un corpus de texte primare, reprezentat de Noul Testament, atat in originalul grecesc, cat si in circa 35 de editii romanesti. Totalul cuvintelor din Noul Testament grec oscileaza, in functie de editie, intre 138.020 si 140.144. Fondul lexical propriu-zis inregistreaza 5.437 de termeni. Imensa lor majoritate nu face obiectul unor intelegeri divergente intre confesiunile crestine. Doar un numar restrans, pe care il estimam provizoriu la 100, ofera posibilitati multiple de interpretare si de traducere. Din acest corpus au fost selectati cativa termeni care sunt analizati in detaliu, propunandu-i totodata ca model pentru viitoare cercetari similare.

Analiza modului in care este tradus un termen in traditia biblica romaneasca este precedata de o prezentare a istoriei interpretarii pasajului din care fac parte ocurentele termenului respectiv. Aceasta incursiune este necesara pentru identificarea conditionarilor teologice care greveaza asupra textului.

Dupa clarificarea cadrului general de interpretare a unui pasaj urmeaza analiza lui exegetica. in aceasta etapa sunt necesare instrumentele de cercetare moderne (concordante, lexicoane, dictionare si enciclopedii teologice, gramatici de referinta, comentarii specializate). Finalul cercetarii il reprezinta parcurgerea si compararea editiilor biblice selectate si desprinderea concluziilor.

Emanuel Contac este teolog neoprotestant, prin formatie, profesie si, probabil, prin vocatie. Emanuel Contac este o �rara avis� printre colegii sai de generatie, ca unul care a inteles ca veridicitatea istorico‑filologica a textului biblic este poate teritoriul cel mai ferm al dialogului interconfesional. Onestitatea si acribia filologica nu sunt si nu pot fi confesionale! Urmaresc de cativa ani consistenta activitate stiintifica si publicistica a tanarului nostru coleg. Etapele de studiu parcurse (o facultate de teologie neoprotestanta, una de jurnalism, un masterat in filologie clasica), alaturi de o apreciabila experienta de traducator din limba engleza, calitatile native de bun filolog (spirit critic, capacitate analitica, o buna memorie, discernamant, cu un cuvant, acribie), dovedite deja in articolele publicate in reviste de specialitate, contureaza profilul promitator al unui explorator in teritoriile de granita dintre filologie, hermeneutica biblica, traductologie si teologia propriu‑zisa. (extras din Prefata semnata de prof. univ. dr. Eugen Munteanu, Universitatea \"Alexandru Ioan Cuza\" din Iasi)