Biblia ebraică - Geneza

Consensul general recunoaște în Biblie cartea de căpătâi a umanității. Drept urmare, nu există o muncă mai onorabilă decât cea de traducător al Bibliei. Românii îi datorează enorm lui Dumitru Cornilescu pentru traducerea Bibliei în românește. Ediția publicată inițial în 1921, apoi republicată în 1924 cu unele corecturi, a rămas textul sacru de căpătâi al tuturor evanghelicilor români până în zilele noastre. În urma publicării corespondenței întreținute de Cornilescu cu reprezentanții Societății Biblice Britanice, putem să realizăm natura exercițiului întreprins de Cornilescu și să estimăm valoarea muncii incorporate în traducerea sa. 
Noutăți ale versiunii de față 
Pe parcursul ultimilor 30 de ani am avut oportunitatea de a lucra în trei proiecte de traducere a Bibliei ebraice în românește și în unul de revizuire a ediției Cornilescu după textul ebraic, dar implicat efectiv și autor moral al traducerii Genezei pot spune că am fost la doar două dintre ele: Biblia după textul ebraic: Geneza (București: Humanitas, 2019; capitolele 36–43) și Biblia Societății Biblice din România, încă aflat în editare teologică. Așadar, aici vede lumina tiparului prima mea traducere integrală a Genezei. Chiar și așa versiunea propusă aici pentru Geneza este nouă, chiar dacă pe alocuri, inevitabil, se pot identifica anumite apropieri de celelalte versiuni. 
A doua noutate a traducerii de față este însoțirea de note și comentariu. În aceste note se face trimitere la variantele de text găsite în manuscrisele și versiunile antice, se dau deslușiri cu privire la forma traducerii pentru care am optat în text, justificări pentru îndepărtarea de redarea literală a originalului, minime clarificări ale unor elemente de context cultural și explicații ale sensului unor cuvinte ebraice mai dificile sau mai importante pentru înțelegerea textului. Pentru realizarea notelor, am luat în considerare propunerile traducătorilor și editorilor NET și ale lui Gordon J. Wenham (Genesis 1–15, WBC 1, 1987; Genesis 16–50, WBC 2, 1994). În urmă cu o sută de ani, Societatea Biblică Britanică i-a interzis lui Cornilescu să folosească notele de subsol și să le retragă pe cele existente în ediția din 1921. Între timp, audiența s-a emancipat și s-a deprins să folosească diverse instrumente pentru a studia un text antic, inclusiv notele de subsol. 
Comentariul la Geneza a fost publicat deja în format electronic pe situl www.ebiblia.ro, alături de comentarii asupra altor cărți, și apare parțial și în format tipărit în lucrarea Odiseea spirituală a lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam: procesul devenirii unui patriarh. Alte materiale din munca proprie de cercetare asupra cărții Geneza s-au dovedit folositoare pentru informațiile incluse în acest volum (vezi bibliografia). 
Modelul de traducere a textului biblic cu comentariu a fost patentat în România de Cristian Bădiliță asupra cărților Noului Testament. Traducere cu note și introducere a produs și colectivul coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și Dan Șlușanschi pentru Septuaginta, versiunea greacă a Vechiului Testament. Traducerea de față a Genezei, cu note și comentariu, se alătură celor două proiecte personale publicate anterior pentru cărțile Amos și Apocalipsa. 
Un demers solitar precum cel de față nu este totuși singular în lumea traducătorilor Bibliei nici chiar în zilele noastre. Se cunosc asemenea întreprinderi în lumea contemporană atât peste ocean, cât și în Europa. Astfel, am consultat cu regularitate producțiile literare ale lui Robert Alter, profesorul de la Yale (Genesis: Translation and Commentary, New York: W. W. Norton, 1997), și Eugene H. Peterson (The Message: The Bible in Contemporary Language, NavPress, 2005). Întâlnirea cu pastorul și profesorul Piotr Zaremba în august 2025, traducătorul Bibliei folosite de evanghelicii polonezi, mi-a oferit introspecția și motivarea necesare pentru a finaliza traducerea primei cărți a Bibliei. 
Alte noutăți privesc încadrarea textului în pagină. În primul rând, am renunțat la așezarea textului pe coloane, așa cum de puține ori s-a încercat în contextul românesc pentru textul sacru. Folosirea întregului spațiu al paginii pentru textul traducerii a permis evidențierea paralelismului care leagă versurile în poezia ebraică. Acolo unde personajele au schimbat replici între ele, am folosit linia dialogului, renunțând la ghilimele. Pericopele sunt marcate suplimentar cu titluri. Locurile paralele în alte cărți ale Vechiului Testament au fost semnalate între paranteze după titluri (e.g., genealogiile din Geneza se regăsesc și în 1Cronici). Paragrafele marchează trecerea de la o secțiune la alta sau de la un episod la altul. Pe margini sunt incluse trimiteri la textele biblice care ating aceeași temă, vorbesc despre același personaj sau se referă la un incident similar.