Anotimpurile vieţii

CUNUNA RODIRII

În iureșul tulburător al unor vremi amețitoare

Nemistuiți pe jaru-arzând de febra unei deveniri

Uităm ades că alergăm pentru dorințe trecătoare,

Pentru fireasca viețuire a efemerei împliniri.

Cu bunăștiință ignorăm valori care se-adună-n suflet,

Și-mbogățesc viața eternă ce-o pregătim de pe pământ

Trecem în plan secund scânteia ce luminează-al nostru umblet

Și dragostea, și bucuria, și pacea Duhului cel Sfânt…

O, de-am umbla în cârmuirea pe care ne-o dictează

Duhul Am birui în lupta firii, ce o purtăm pe-această glie

Printr-o răbdare îndelungă, prin bunătate, fapte bune,

Prin înfrânarea de orgolii, blândețe și credincioșie.

* * * O, de-am lupta lupta cea bună a-mpotrivirii propriei firi,

În Duhul am avea cunună! Am intona mărețul cânt

Despre puterea mântuirii de-a schimba seceta-n rodiri!

Cununa veșnică de slavă o vom primi prin Duhul Sfânt.