Produse din aceeaşi categorie
Botezul si calitatea de membru in biserica

Botezul si calitatea de membru in biserica

Autor: Erroll Hulse

4.95 RON

Misticism sau crestinism autentic

Misticism sau crestinism autentic

Autor: Timotei Pop

30.00 RON

Israel, tara fagaduita

Israel, tara fagaduita

Autor: Lance Lambert

5.50 RON

Variatiuni pe o tema data

Variatiuni pe o tema data

Autor: Wilhelm Busch

5.00 RON

Produse de la aceeaşi editură
Cautand fata lui Dumnezeu

Cautand fata lui Dumnezeu

Autor: Dr. Martyn Lloyd-Jones

20.00 RON

Dumnezeu in urmarirea omului

Dumnezeu in urmarirea omului

Autor: A.W.Tozer

15.00 RON

Frumusetea lui Hristos

Frumusetea lui Hristos

Autor: Samuel Ruttherford

20.00 RON

In lumina eternitatii

In lumina eternitatii

Autor: Mark Tomlinson

40.00 RON

Trestia franta

Trestia franta
20.00 RON
Disponibil
Informatii produs
Autor:
Numar pagini: 189
Editura: Perla Suferintei
Dimensiuni: 14,5 x 20,5 cm
ISBN: 9786068000459
Adauga in cos
Descriere produs
                        

„Iată Robul Meu, pe care-L sprijinesc, Alesul Meu, în care Îşi găseşte plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. El nu va striga, nu-Åži va ridica glasul, şi nu-l va face să se audă pe uliţe. Trestia frântă n-o va zdrobi, şi mucul care mai arde încă, nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr” (Isaia 42:1-3).

C.H. Spurgeon: „Sibbes nu iroseşte niciodată timpul celui ce studiază. El împrăştie perle şi nestemate cu ambele mâini.”

Dr.Martyn Lloyd-Jones: „Cred că veţi vedea că, în general, puritanii sunt de folos aproape întotdeauna... Nu voi înceta niciodată să fiu recunoscător unuia dintre ei, pe nume Richard Sibbes, care a fost balsam pentru sufletul meu într o perioadă din viaţa mea în care lucram prea mult, eram extrem de obosit şi, prin urmare, eram supus într-un mod neobişnuit asalturilor diavolului. Într-o asemenea stare... ai nevoie de un tratament blând şi mângâietor pentru suflet. Am descoperit atunci că Richard Sibbes, care era cunoscut în Londra la începutul secolului al XVII-lea ca „cerescul doctor Sibbes”, era un remediu sigur. Cărţile sale Trestia frântă (The Bruised Reed) şi Bătălia sufletului (The Soul’s Conflict) m-au liniştit, m au mângâiat, m-au consolat, m-au încurajat şi m-au vindecat.”

Richard Baxter relatează: „Un negustor ambulant sărac a venit la uşă... iar tatăl meu a cumpărat de la el Trestia frântă a lui Sibbes. Se potrivea stării mele... şi m-a făcut să înţeleg mai bine misterul răscumpărării şi cât de îndatorat îi eram lui Isus Hristos... Fără niciun alt mijloc decât acela al cărţilor, Dumnezeu a găsit cu cale să mă facă să mă hotărăsc pentru El.”

Odată Sibbes i-a spus lui Thomas Goodwin: „Tinere, dacă vreodată vei vrea să faci bine, va trebui să predici Evanghelia şi harul fără plată al lui Dumnezeu în Isus Hristos.” Trestia frântă ne arată cum însuşi Sibbes a făcut lucrul acesta.

Richard Sibbes: Creştinul este o persoană invincibilă. Este o persoană care nu poate fi niciodată cucerită. Emanuel S-a făcut om ca să facă Biserica şi pe fiecare creştin una cu El. Natura lui Hristos este ferită de tot ceea ce este dăunător. Soarele nu va străluci, vântul nu va bate spre răul Bisericii; căci Capul Bisericii stăpâneşte peste toate lucrurile şi toate Îi sunt supuse. Aşadar, pot să se sfătuiască toţi duşmanii împreună, cutare împărat şi cutare putere, căci în cer este un sfat care va tulbura şi va nimici toate sfaturile lor. Emanuel din cer râde şi Îşi bate joc de ei. Åži, cum a spus Luther: „Să plângem şi să vărsăm lacrimi când Dumnezeu râde?”

Cuprins

    O descriere a lui Hristos
    În apropierea Lui de Dumnezeu - În chemarea Lui - În calificarea Lui - În îndeplinirea chemării Lui
    1. Trestia şi frângerea
    Chemarea lui Hristos - Cum Îşi îndeplineşte Hristos chemarea - Ce înseamnă să fii frânt - Urmările bune ale frângerii
    2. Hristos nu va zdrobi trestia frântă
    Cum Se poartă Hristos cu trestia frântă - Aplicaţie - Cine sunt trestiile frânte
    3. Mucul care încă mai arde
    Harul este puţin la început - Harul este amestecat cu stricăciune
    4. Hristos nu stinge mucul care mai arde încă
    Cea mai mică scânteie de har este preţioasă - Sprijiniţi pe cei slabi
    5. Duhul de îndurare ar trebui să ne mişte
    Simplitate şi smerenie - Judecată sănătoasă - Cum ar trebui să acţioneze cei care au autoritate - Suntem datori celor slabi
    6. Semne ale mucului care mai arde încă
    Regula noastră este legământul harului - Prezenţa focului ceresc
    7. Ajutor pentru cei slabi
    Ispite care împiedică mângâierea - Slăbiciunea nu ar trebui să ne reţină de la îndeplinirea îndatoririlor
    8. Îndatoriri şi încurajări
    Ar trebui să perseverăm în îndeplinirea îndatoririlor - Biruind descurajările - Sursa descurajărilor - Câteva scrupule înlăturate - Ce sunt păcatele de slăbiciune?
    9. Crede-L pe Hristos, nu pe Satan
    Cum ar trebui să gândim despre Hristos - Când Hristos pare a fi un duşman - Când îndoiala ne asaltează
    10. Nu stinge Duhul
    Falsa disperare în ce priveşte îndurarea lui Hristos - Nădejdea falsă în îndurarea lui Hristos - Împotrivirea faţă de îndurarea lui Hristos - Abuzul de îndurarea lui Hristos - Căutarea unui alt izvor de îndurare - Comportamentul urât faţă de moştenitorii îndurării - Neînţelegeri între moştenitorii îndurării - Profitând de cei frânţi - Dispreţuirea mijloacelor simple ale îndurării
    11. Judecata şi biruinţa lui Hristos
    Judecata lui Hristos întemeiată în noi - Blândeţea lui Hristos şi guvernarea Lui - Iertarea duce la ascultare - Îndreptăţirea duce la sfinţire
    12. Guvernarea înţeleaptă a lui Hristos
    Judecată şi înţelepciune - Nevoia de lumină cerească - Unde se întemeiază guvernarea lui Hristos - Cum ne guvernează Hristos - Efectele acestui lucru în practică
    13. Harul va domni
    De ce împărăţia lui Hristos trebuie să învingă - De ce duşmanul pare victorios - Mângâiere pentru creştini slabi - Dovezi ale guvernării lui Hristos în noi
    14. Mijloace de a face harul biruitor
    Reguli pentru o judecată dreaptă - Păstrându-ne judecata limpede - Motive pentru lipsa aparentă de progres - Toţi ar trebui să fie de partea lui Hristos
    15. Triumful public al lui Hristos
    Slava desluşită a lui Hristos în mădularele Lui - Umblă după sinceritate şi adevăr - Numai Hristos face ca această guvernare să progreseze - Nu trebuie să privim la noi înşine - Hristos ne face să ne simţim dependenţa de El - Triumful harului
    16. Prin luptă spre victorie
    De ce guvernarea lui Hristos are împotriviri - Trebuie să ne aşteptăm la împotrivire - Biruinţa noastră în Hristos este sigură - Preţuieşte cea mai mică măsură de har - Încurajare de a veni la Hristos - Hristos este nădejdea Bisericii - Credinţa va învinge

    Ar fi o întrecere bună între creştini dacă unii s-ar strădui să nu ofenseze pe nimeni, şi dacă alţii s-ar strădui să nu se lase ofensaţi. Cei mai buni oameni sunt severi cu ei înşişi şi blânzi cu ceilalţi.

    Oamenii nu trebuie să fie prea curioşi în examinarea slăbiciunilor altora. Noi ar trebui să ne străduim mai degrabă să vedem în ei ceea ce este veşnic, şi ceea ce ne face inimile să-i iubească, şi să nu ne uităm la slăbiciunile pe care Duhul lui Dumnezeu le va mistui în timp, şi care ne înstrăinează de ei. Unii socotesc că este o tărie a harului să nu îngăduie nimic în cel mai slab, pe când cei mai puternici sunt cei mai dispuşi să aibă răbdare cu neputinţele celor slabi. Unde este cea mai multă sfinţenie, acolo este şi cea mai multă îngăduinţă, şi aceasta fără să facă vreun rău cauzei lui Dumnezeu şi binelui semenilor.

    Trebuie să avem doi ochi: unul pentru a vedea imperfecţiunile din noi înşine şi din alţii şi altul pentru a vedea lucrurile bune. „Sunt neagră”, spune Biserica, „dar sunt frumoasă” (Cânt. Cânt. 1:5). Cei cărora le place să caute nod în papură totdeauna duc lipsă de mângâiere şi, prin slăbiciunile lor sunt predispuşi să se hrănească cu astfel de lucruri amare care vor alimenta foarte mult boala care îi necăjeşte. Acestor oameni le place să privească numai partea întunecată a norului.

    Trebuie să fim cu mare băgare de seamă, pentru că un om poate spune adevărul, şi totuşi să fie un profet fals. Dacă adevărul pe care îl spune nu este potrivit pentru persoana cu care vorbeşte, dacă îl întristează pe cel pe care Dumnezeu nu l-a întristat prin adevăruri spuse la un moment nepotrivit sau prin mângâieri inadecvate, atunci inimile celor răi pot fi întărite. Hrana unui om poate fi otrava altuia. Dacă ne uităm la caracterul general al acestor vremuri, cele mai potrivite cuvinte din Scriptură sunt cele de trezire şi de deşteptare; cu toate acestea, sunt multe duhuri zdrobite care au nevoie de cuvinte blânde şi mângâietoare. Chiar şi în cele mai rele timpuri, profeţii adăugau şi mângâierea dulce pentru rămăşiţa ascunsă a celor credincioşi. Dumnezeu are mângâiere. Profetului i se spune: „Mângâiaţi pe poporul Meu” (Is. 40:1), dar şi „Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă!” (Is. 58:1).

    Un om care are o gândire sfinţită, după iertarea păcatelor lui prin Hristos, el nu cere stăruitor nimic altceva decât Duhul care să-i mărturisească bunăvoinţa lui Dumnezeu în Hristos şi să-l pregătească pentru alte favoruri, în special pentru lumea ce va veni. Dumnezeu nu poate da nimic mai măreţ, şi nici noi, dacă avem o judecată sfinţită, nu putem cere nimic altceva mai măreţ decât Duhul lui Dumnezeu.

    Creştinii ar trebui să fie ca minereurile, bogate în adâncul pământului. Bogăţiile creştinului sunt cele ce se văd cel mai puţin. Comoara noastră ar trebui să fie în adâncime.

    Natura noastră trebuie să fie schimbată. Trebuie să fim făpturi noi. Cei ce caută o dragoste spirituală într-o inimă neschimbată caută cerul în iad.

    Când pleava se luptă împotriva vântului, când paiele se luptă împotriva focului, când piciorul izbeşte într-un ţepuş, când ciobul se luptă cu olarul, când omul se luptă împotriva lui Dumnezeu, e uşor să ştii de a cui parte va fi victoria. Vântul poate să clatine barca în care este Hristos, dar nu o poate răsturna. Valurile se pot izbi de stâncă, dar nu fac decât să se spargă de stâncă.

    Dumnezeu adesea lucrează prin contrarii: când intenţionează să dea biruinţa, va îngădui ca mai întâi să fim înfrânţi; când vrea să ne dea mângâiere, ne va înspăimânta mai întâi; când vrea să îndreptăţească, ne va condamna mai întâi; când vrea să ne glorifice, mai întâi ne va înjosi. Un creştin învinge, chiar şi atunci când este înfrânt. Când este învins de unele păcate, el obţine victoria asupra altora mai periculoase, cum ar fi mândria şi securitatea spirituală.

    Slăbiciunea însoţită de veghere va sta în picioare, pe când tăria însoţită de prea multă încredere va da greş. Slăbiciunea, împreună cu recunoaşterea acesteia, este locul şi subiectul cel mai potrivit în care Dumnezeu Îşi poate desăvârşi puterea; întrucât conştientizarea slăbiciunilor noastre ne scoate din noi înşine şi ne duce la El, Cel în care este puterea noastră.

Recomanda produsul

Numele si prenumele dumneavoastra

Adresa de email a destinatarului

Mesajul dumneavoastra